Fondurile de investiţii sunt căutate de către investitorii pasivi pentru că vin deja cu o diversificare inclusă (şi deci cu reducerea riscului), fără a fi nevoie de cunoştinţe de analiză fundamentală a business-urilor sau de timpul pentru a scana şi analiza zeci sau sute de companii.

În cadrul acestora, ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt întotdeauna de preferat faţă de fondurile mutuale, deoarece:

• Se pot tranzacţiona imediat la preţul pieţei şi nu dând un ordin care se va executa la un preţ ulterior, care nu putem şti cât de diferit va fi faţă de cel curent!
• Au comisioane de administrare infinit mai mici decât fondurile mutuale (da, infinit, unele ETF-uri au deja comisioane Zero datorită concurenţei din domeniu, în timp ce fondurile mutuale de exemplu pentru acţiuni pot avea 2-3%/an). În plus, unele fonduri mutuale au şi comisioane de cumpărare/răscupărare.
• Sunt mult mai diversificate decât fondurile mutuale: pe sectoare ba chiar şi industrii; pe ţări sau regiuni; pe criterii de dezvoltare economică; pe criterii de mărime a companiilor; în funcţie de dividendele acordate; pe tipuri de strategii de investiţii; cu leverage (maxim 3:1) sau inverse (care mizează pe scăderea pieţei / sectorului)

Exista şi un dezavantaj al ETF-urilor atunci când se fac cumpărături extrem de mici, se plăteşte comisionul pe tranzacţie: de exemplu cu un comision minim pe tranzacţie de 1$, la o cumpărătură de 100$, aceasta înseamnă 1%. În ultimul timp însă există un trend de a reduce şi comisioanele per tranzacţie la Zero.

• Vezi oferta pentru ETF-uri de la eToro – https://bit.ly/2TKvVa0 (Your capital is at risk!)
• Vezi oferta de ETF-uri de la XTB – https://bit.ly/2YOgPlB (Your capital is at risk!)
• Vezi oferta de ETF-uri de la Trading212 – https://bit.ly/3f4dJRp (Your capital is at risk!)
• Vezi oferta de ETF-uri de la Ulise –> https://bit.ly/2IMO1me (Your capital is at risk!)
• Vezi oferta de ETF-uri de la Capital –> https://bit.ly/3k2dJUs (Your capital is at risk!)

Ce tip de instrumente folosim

Problema este că “specialiştii” din Uniunea Europeană ne interzic sub dictonul “protecţiei cetăţenilor” cumpărarea ETF-urilor domiciliate în SUA…aceştia au cerut un document suplimentar, KID (Key Information Document) emitenţilor de ETF-uri, iar aceştia nu au emis acest document din motive bine întemeiate, în special datorită unor conflicte între reglementările din SUA şi UE.

Pare deja absurd, nu? ETF-urile fiind deja super-reglementate pe o piaţă (SUA) mult mai capitalizată, mai lichidă, mai matură şi mai căutată…nu a fost se pare suficient pentru UE. Ei bine, lucrurile sunt chiar şi mai hilare (am putea râde dacă nu ne-ar afecta direct): tot UE aprobă însă instrumente derivate pe exact aceleaşi ETF-uri, unele derivate cu un risc de multe ori mai mare decât ETF-urile în sine, deoarece derivatele sunt emise de către alte entităţi (brokerii), care au binevoit să trimită către UE KID-ul cerut!

Şi atunci, ce instrumente putem folosi:

1. CFD-uri (Contract for Difference) pe aceste ETF-uri. Personal, NU recomand acest instrument, pentru că are un leverage mare (de exemplu 5:1) şi este foarte riscant în perioade volatile (martie 2020?!). Eventual, pentru investitorii care nu au deloc cunoştinţe despre opţiuni, pot fi folosite CFD-uri pe ETF-uri mai puţin volatile, care plătesc dividende (pentru a contrabalansa dobânda plătită brokerului pentru CFD) pe perioade scurte şi urmărite foarte atent (eventual şi prin analiza tehnică), deci nu ştiu dacă mai poate fi vorba de investitori (quasi) pasivi.
2. Opţiuni pe ETF-uri – aici nu putem vorbi de “un instrument”, sunt zeci de strategii cu opţiuni extrem de diferite din punct de vedere risk/reward. Eu folosesc frecvent multe dintre ele…însă, acestea sunt totuşi instrumente mai mult sau mai puţin complexe (în funcţie de strategie), deci nu se pretează unor investitori pasivi (unele strategii nu necesită timp mult petrecut pentru implementare, dar mult timp în spate pentru studiul teoriilor respective)
3. Există o clasă specială care este admisă (pe moment) de către UE, nefiind considerate domiciliate în SUA, deşi unele accesează piaţa americană: ETF-uri care au sufixul UCITS. Din păcate, sunt mai puţin variate şi lichide decât cele americane…

Cum ne diversificăm

Cum creăm un portofoliu (minimal) de ETF-uri în care să balansăm şi diferite clase de active şi diferite geografii? Nu intrăm aici în diversificări sectoriale, pentru că ar fi o strategie ceva mai activă…Desigur, este şi un aspect subiectiv în funcţie de aversitatea faţă de risc sau faţă de… anumite zone.

Recomandarea personală este cam următoarea: în general fondurile de acţiuni în proporţii maxime pentru perioade lungi, de la 5 ani în sus (unii zic chiar de la 10 ani în sus); fondurile de obligaţiuni în creştere pe perioade medii spre mici (de la 5 ani spre 1 an); pe perioade de sub 1 an trebuie avut un fond extrem de stabil şi disponibil imediat (sigur, depinde şi de alte venituri)

• Un ETF pe indicele S&P 500 al pieţei din SUA (35-55% din portofoliu): de departe piaţa cea mai capitalizată şi mai interesantă din lume, din mai multe motive: acolo sunt marile corporaţii ale lumii care creează PIB în multe alte ţări; acolo sunt marile companii care beneficiază de trendurile secolului (cloud, inteligenţă artificială, e-commerce etc.); acolo sunt companii de tip Dividend Aristocrats (care cresc dividendele an de an inclusive în recesiuni); acolo este încă percepută cea mai sigură piaţă din lume.
• Un ETF pe Small Cap (de obicei, companii cu o capitalizare de piaţă între 300 mil – 2 mld $) din SUA (5% din portofoliu) – pondere mică, sunt mai riscante, în special în perioade de criză (în plus, aici problema este că multe din aceste companii au creşteri uriaşe, dar şi altele care merg spre faliment)
• Un ETF pe pieţele emergente (10-15% din portofoliu): pondere mai mică, fiind mai riscante, pe de altă parte potenţial de creştere (atenţie că majoritatea ETF-urilor “Emerging Markets” au o pondere mare de companii din China, deci de urmărit dinamica de acolo şi…dinamica relaţiei sino-americane!)
• Dacă aveţi preferinţe personale (eu nu am), este ok să alocaţi o parte foarte mică şi pieţei europene…din punctul meu de vedere piaţa europeană este aproape complet neinteresantă comparativ cu SUA
• Un ETF pe indicele pieţei din România (5% din portofoliu)! Ei, aici sunt câteva lucruri interesante (în afară de faptul că suntem mai repede la current cu noutăţile): România tocmai a fost promovată de către FTSE Russell şi este posibil să iasă din clasa “pieţe de frontieră” şi în clasificarea MSCI (iar aceasta aduce fonduri mai mari) – cred că totul ţine de listarea Hidroelectrica; apoi piaţa este încă un pic sub-evaluată (la nivelul pieţelor de frontieră)…Pe de altă parte, o pondere mică pentru că risul este, evident, mult mai mare (de politici economice eşuate, de retrogradare a ratingului de ţară, de…retrogradare în clasificarea FTSE Russell). Singurul pe care îl ştiu este TVBETETF (FONDUL DESCHIS DE INVESTITII ETF BET TRADEVILLE), din păcate nu este accesibil decât prin brokeri din România.
• Un ETF pe obligaţiuni guvernamentale (10-35% din portofoliu) – deci, NU obligaţiuni corporative care sunt mult mai corelate cu acţiunile, pe când cele guvernamentale acţionează, în general, ca o contra-pondere în perioade de criză. Spre deosebire de acţiuni, aici prefer mai mult cele din zona euro (dar nu le neg nici pe cele americane)…de ce? Pentru că SUA a avut o politică de creştere a ratelor dobânzilor (având şi creştere economică) şi este posibil să o aplice iarăşi de prin 2022, lucru care (poate) face ca preţul obligaţiunilor să scadă, pe când în zona Euro este mult mai puţin probabil. În plus, vreau şi o oarecare expunere la euro. Ca şi perioadă, cel mai indicat este pe perioade medii (de ex. US Treasury 7-10 years), este un raport mai bun risk/reward
• Un ETF pe aur/argint (7-8% din portofoliu): aurul este în general invers corelat cu dolarul american, dar nu chiar aşa de mult cum se crede cu piaţa de acţiuni (obligaţiunile guvernamentale au cea mai scăzută corelaţie cu acţiunile); de asemenea, argintul este 50-50 (metal preţios-industrial), deci mai degrabă aur în scop de diversificare
• 2-3% din portofoliu în alternative: din păcate, nu prea sunt ETF-uri UCITS cu un hedging în opţiuni de exemplu. O alternativă ar fi criptomonedele, dar aici NU recomand ETF-uri (au costuri mult prea mari, apoi se pierd eventuale hard fork-uri cum au fost la Bitcoin). Atenţie: NU recomand altceva decât Bitcoin (eventual Ethereum)…eu am avut 2 mai exotice în trecut (sume mici) care pur şi simplu au dispărut!

Tactica de implemetare

Presupunând că incă nu avem nimic investit, cât şi când investim? Am numit “tactică de implementare”, pentru a nu se confunda cu strategia generală (de diversficare pasivă în ETF-uri), deşi în general, sunt denumite tot “strategii”:

1. O “tactică” pasivă: 50% Lump sum (adică sumă investită imediat), şi 50% (+ ulterioare economii) sume egale Dollar Cost Averaging (perioada recomandată: lunar sau trimestrial) – aceasta asigură, pe termen lung, că nu se cumpără atunci când piaţa este supraevaluată (din păcate nici când este subevaluată)
2. O “tactică” quasi-pasivă: 50% Lump sum, iar restul din nou cu frecvenţă ~lunară, dar Value Cost Averaging, adică se investeşte mai mult când piaţa este subevaluată şi mai puţin când este supraevaluată.

Cum se determină aceasta sub/supra-evaluare:

• Pentru acţiuni (în special pentru piaţa americană se găsesc foarte multe surse, pentru celelalte mai dificil):
  • O abordare relativă: se compară multipli de piaţă, de exemplu Forward P/E (Price Per Earnings, atenţie Forward, şi nu din ultimul an, pentru că piaţa priveşte întotdeauna înainte şi nu înapoi) cu media din ultimii 5 ani sau 10 ani
  • O abordare absolută: se determină un Fair Value al unei companii prin estimarea cash-flow-urilor viitoare şi introducerea lor într-un model matematic. Apoi, per total piaţă (sau pe sectoare) se face media ponderată. O informaţie ceva mai de încredere, dar un pic mai greu de găsit decât Forward P/E…nu aş vrea să dau aici diverse link-uri de specialitate pentru a nu face reclamă
  • Atenţie, de asemenea, la fazele ciclului economic: o indicaţie foarte bună este dată de Leading Economic Indicators (LEI), adică indicatori care “prevăd” unde se îndreaptă economia…în momente normale (iar 2020 numai normal nu a fost)…iarăşi nu vreau sa fac reclamafob niciunui site, dar se găsesc multe referinţe
  • Desigur, atenţie la posibilele schimbări de politici economice (s-a observat ceva la alegerile din SUA?)
  • Analiza tehnică: NU recomand o abordare bazată strict pe analiza tehnică, sunt numeroase studii care arată că graficele de multe ori au păcălit (ori au fost generate aleator grafice care au generat trenduri ce păreau mult mai reale). Însă şi eu folosesc câţiva indicatori din analiza tehnică pentru a stabili un punct de intrare/ieşire DUPĂ ce am luat o decizie bazată pe celelalte criterii de mai sus
• Pentru obligaţiuni guvernamentale: este o legătură foarte strânsă cu ratele dobânzilor de referinţă (când acestea cresc, obligaţiunile scad) şi, în general, sunt invers corelate cu acţiunile (şi pentru că ratele dobânzilor încep să crească atunci când acţiunile sunt pe val)
• Pentru aur/argint: deja mult mai dificil (poate un pic invers corelat cu acţiunile şi în special cu dolarul American), iar la criptomonede încă nu prea sunt multe lucruri clare!

Succese!