Daca esti un investitor defensiv si cauti sa investesti in intrumente financiare cu venit fix si cu risc redus, atunci titlurile de stat (care mai poartă și denumirea de obligațiuni de stat) reprezintă instrumentul financiar prin care poti realiza acest lucru, imprumutand Statul Roman pe o perioada definita de timp, astfel încât Ministerul Finanțelor să poată realiza investitii sau achita din datoriile existente.
Investind in titluri de stat, vei primi înapoia suma creditată, plus o dobândă anuală fixă.
Marele avantaj al acestor instrumente este că sunt neimpozitabile si garantate de Statul Roman.
Poti incepe sa investesti in titluri de stat prin 3 modalitati:
- Prin piata primara- participand la o emisiune noua de obligatiuni
- Prin BVB (BURSA DE VALORI BUCURESTI SA) - cumparand titluri de stat listate pe Bursa
- Prin fondurile de investitii de tip obligatiuni - Lista administratorilor de fonduri reglementati in Romania o gasesti aici
Mai jos gasesti un extras din "Ghidul investitorului în titluri de stat românești emise pe piața interbancară internă", ghid intocmit de Ministerul Finantelor Publice si care explica principalele caracteristici al titlurilor de stat
1. Ce sunt titlurile de stat?
Titlurile de stat reprezintă instrumente financiare care atestă datoria publică, sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligaţiuni sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea sunt emise în prezent în formă dematerializată (dreptul de proprietate se evidenţiază într-un cont de titluri deschis în evidenţele intermediarului autorizat) şi se identifică printr-un cod unic (codul ISIN - International Securities Identification Number) care se emite pentru fiecare emisiune în parte de către Depozitarul Central, instituție care furnizează servicii de depozitare, registru, compensare și decontare a tranzacțiilor cu valori mobiliare.
2. Ce se finanţează prin emisiunea de titluri de stat?
Ministerul Finanțelor Publice emite lunar titluri de stat sub forma certificatelor de trezorerie și a obligațiunilor de stat în scopul finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.
Titlurile de stat sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată prin Legea nr. 109/2008, și a normelor metodologice de aplicare aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1470/2007, conform unui calendar anual estimat, anunţat de regulă în luna decembrie a fiecărui an pentru anul următor. Calendarul este detaliat prin anunţuri trimestriale şi prospecte de emisiuni lunare.
3. Care sunt avantajele investiţiei în titluri de stat?
Siguranţa capitalului investit - titlurile de stat sunt considerate instrumente financiare de investire cu un grad de risc redus, acestea fiind garantate integral de către statul român atât din punct de vedere al capitalului, cât şi al dobânzii aferente.
- Facilităţi fiscale - în conformitate cu prevederile art. 93, alin (1), lit.a din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal „Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, precum şi a unităţilor administrativ – teritoriale, inclusiv din operaţiunile de tip repo şi reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea ”.
- Controlul maturităţilor portofoliului deţinut - titurile de stat oferă posibilitatea investitorilor de a efectua plasamente cu maturităţi cuprinse între 6 luniși 15 ani
- Lichiditate ridicată - în situaţia în care investitorul are nevoie de lichidităţi, acestea pot fi obţinute prin vânzarea titlurilor de stat pe piaţa secundară prin intermediul instituțiilor de credit dar şi prin intermediarii ce au acces la piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București.
4. Ce reprezintă un prospect de emisiune a titlurilor de stat?
Prospectul de emisiune este documentul emis lunar și aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice, prin care sunt evidenţiate caracteristicile titlurilor de stat, care urmează să fie lansate în luna următoare, respectiv: denumirea, data emisiunii şi valoarea titlurilor de stat oferite;
- tipul instrumentului - cu discont sau purtător de dobândă;
- rata dobânzii, metoda de calcul şi datele la care se plăteşte dobânda,
- data scadenţei;
- metoda de adjudecare a licitațiilor, care este metoda prețului multiplu - aceasta presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele adjudecate la preţul sau rata dobânzii/rata discontului pe care fiecare dintre dealerii primari a oferit-o, până la adjudecarea emisiunii.
Prospectul de emisiune se publică în Monitorul Oficial al României și pe website-ul Ministerului Finantelor Publice, Secțiunea Trezorerie și Datorie Publică.
5. Cine sunt investitorii în titluri de stat?
Investitorii, persoane fizice şi juridice, rezidente sau nerezidente, au posibilitatea cumpărării şi tranzacţionării de titluri de stat prin intermediul pieţei primare şi secundare.
6. Care este valoarea nominală individuală a unui titlu de stat?
Valoarea nominală individuală a unui titlu de stat de tip benchmark emis anterior datei de 1 octombrie 2013 este de 10.000 RON.
Valoarea nominală individuală a unui titlu de stat de tip benchmark emis ulterior datei de 1 octombrie 2013 este de 5.000 RON.
7. Care sunt categoriile de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice?
- Titluri de stat pe termen scurt – certificate de trezorerie cu discont, cu scadenţă de până la 1 an(6 luni, 1 an). Certificatele de trezorerie cu discont sunt titluri de stat fără cupon de dobândă, care se cumpără de investitor la o valoare(preţ) mai mică decât valoarea nominală, urmând ca la scadenţă să încaseze valoarea nominală.
- Titluri de stat pe termen mediu sau lung, de tip benchmark(de referinţă) – obligaţiuni de stat cu o scadenţă de peste 1 an(3, 5, 7, 10 şi 15 ani), vândute la valoarea nominală, cu discont sau primă şi pentru care emitentul plăteşte anual dobândă(cupon), conform condiţiilor din prospectul de emisiune. În cazul obligaţiunilor de stat de tip benchmark, valoarea nominală a seriei de titluri emise şi aflate în circulaţie poate fi majorată ulterior de către emitent prin redeschideri ulterioare, în condiţiile menţinerii caracteristicilor iniţiale ale emisiunii(rata dobânzii, data plăţii dobânzii şi data scadenţei).
8. Ce reprezintă prima şi discontul în cazul preţului titlurilor de stat?
- Primă – diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât valoarea nominală;
- Discont – diferenţa dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mic decât valoarea nominală.
9. Ce reprezintă randamentul unui titlu de stat?
Randamentul până la maturitate a unui titlu de stat reprezintă rata anuală de fructificare pe care un investitor se așteaptă să o primească în condițiile păstrării titlului de stat până la scadență. Randamentul ia în calcul toate plățile viitoare de cupon, prețul de achiziție al titlului, valoarea nominală și maturitatea reziduală a titlului de stat.
10. Care este corelaţia dintre preţul şi randamentul unui titlu de stat?
Prețul unui titlu este invers proporțional cu randamentul acestuia, astfel, când prețul crește, randamentul scade și viceversa. Deoarece titlurile de stat reprezintă oportunităţi de investiţie, preţul şi randamentul acestora sunt influenţate de condiţiile din piaţă, respectiv de evoluţia ratelor dobânzii după cum este detaliat în tabelul următor:
| Creşterea ratelor de dobândă | Scăderea ratelor de dobândă | Explicație | |
| Prețul titlului de stat | Scade | Creste | Există corelare negativă între preţ și ratele de dobândă (pe măsură ce ratele de dobândă pe piață cresc, rata cuponului este din ce în ce mai puțin atractivă pentru investitori și implicit prețul va scădea). |
| Randamentul titlului de stat | Creste | Scade | Există corelare pozitivă între randament și ratele de dobândă (pe măsură ce ratele de dobândă pe piață cresc, randamentul așteptat din deținerea titlului de stat va crește, iar prețul va scădea). |
Vezi si Partea II din articol
Sursa: Ministerul Finantelor Publice
