Ok... acum probabil te întrebi "cine e Nick Leeson?"
In 1995, traderul Nick Leeson a provocat o pierdere de 850 milioane lire sterline (aproximativ 1,3 miliarde dolari) băncii Barings, pentru care lucra în acel moment în Singapore. Acesta s-a implicat în operatiuni speculative cu banii clienților băncii, pierzând sume foarte mari și cauzand de unul singur falimentul unei importante banci de investitii.
Atunci când conducerea băncii a descoperit amploarea pierderilor, a informat Banca Angliei că Barings era falimentară.
La doar cateva zile dupa arestarea lui Nick Leeson în Frankfurt, pe 2 martie 1995, Barings Bank a fost vândută gigantului financiar olandez ING pentru suma simbolică de o liră sterlină, punând capăt istoriei de 230 de ani a băncii britanice. Banca a fost redenumită ING Barings, însă ING a renunțat apoi la Barings, în logo ramanand doar ING.”
De fapt, Leeson tranzactiona contracte derivate pe cele 2 piete care erau, in unele cazuri de tipuri diferite iar in alte cazuri de valori neacoperite. De exemplu, ajutatat de lipsa de supraveghere, Leeson a executat o strategie cunoscuta sub numele de „straddle”(incalecare) cu scopul de a face profit prin vanzarea de optiuni put si call pe acelasi instrument financiar, in cazul acesta, indicele Nikkei 225. O operatiune straddle genereaza castiguri cand piata este stabila dar poate produce pierderi dezastruoase daca piata este volatila, un contrast izbitor cu arbitrajul relativ conservator pe care Barings il avea in vedere pentru operatiunile derulate de Leeson.
Leeson a creat un cont de eroare numerotat 88888 pentru toate primele si pierderile rezultate din tranzactiile sale. Leeson a sustinut ca initial a deschis acest cont pentru a ascunde o singura pierdere de 20.000 lire sterline rezultata dintr-o eroare contabila pe care urma sa o recupereze din tranzactionari. Totusi, a continuat sa inregistreze si alte pierderi in acest cont si, de asemenea, a continuat sa mareasca numarul tranzactiilor si a riscului asumat. Leeson a crescut volumul pozitiilor deschise cu toate ca pierderile sale au crescut datorita volatilitatii pietei. Cand cutremurul Kobe din Japonia a cauzat o cadere abrupta a indicelui Nikkei 225 cu 1000 de puncte, pozitiile deschise neautorizate pe care le avea Leeson au suferit pierderi majore. Fiind un trader neexperimentat, Leeson disperat a cumparat si mai multe contracte futures Nikkei in speranta sa recastige banii pe care ii pierduse deja.
De fapt, Leeson a inceput efectiv utilizarea contului 88888 inca de cum a venit in Singapore. A pierdut bani inca de la inceput. Pariurile repetate l-au facut sa piarda din ce in ce mai multi bani. Pana la sfarsitului lui 1992, contul 88888 inregistra deja o pierdere de 2 milioane GBP. Un an mai tarziu, pierderea se ridica la suma de 23 milioane GBP. Pana la sfarsitul lui 1994, contul deja inregistra uluitoarea pierdere de 208 milioane GBP, fara ca managementul bancii sa banuiasca macar.
Cutremurul "Kobe" a făcut ca pozițiile care deja mergeau prost să fie amplificate, fapt care a dus la colapsul bancii. Pe 17 ianuarie 1995, la ora 5:46 a.m., orașul Kobe (al 5-lea ca mărime din Japonia) a fost lovit de un cutremur înregistrând 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul exact sub regiunea Hanshin-Awaji. Acest dezastru natural a făcut 6 435 de victime sau persoane dispărute, a distrus complet sau parțial 250 000 de reședințe și a făcut necesară evacuarea a peste 320.000 de locuitori.
| Realitate VS fantezie: Pozitiile lui Leeson la sfarsitul lui Februarie 1995. | |||
| Numarul de contracte1 la valoare nominala in USD | Pozitia actuala in termeni de numar de pozitii deschise ale unui contract relevant2 | ||
| Raportat3 | Actual4 | ||
| Contracte Futures | |||
| Nikkei 225 | 30112 $2809 mil. | long 61039 $7000 mil. | 49% din contractul martie 1995 si 24% din contractul iunie 1995. |
| JGB | 15940 $8980 mil. | short 28034 $19650 mil. | 85% din contractul martie 1995 si 88% contractul iune 1995 |
| EUR/JPY | 601 AMUNDI FUNDS PIONEER US EQUITY RESEARCH VALUE.5 mil. | short 6845 $350 mil. | 5% contractul iune 1995, 1% din contractul septembrie 1995 si 1% din contractul decembrie 1995. |
| Opțiuni | |||
| Nikkei 225 |
- |
37925 calls $3580 mil. 32967 puts $3100 mil. | |
| 1. Exprimat in termeni de contracte SIMEX care sunt ½ din valoarea celor de pe OSE si TSE. Pentru contractele Euroyen, SIMEX si TIFFE sunt de marimi similare. 2. Numarul de pozitii deschise pentru fiecare luna contractuala a fiecarui contract listat. Pentru contractele Nikkei 225, JGB si Euroyen, lunile contractuale sunt Martie, Junie, Septembrie si Decembrie. 3. Pozitiile pe contractele futures raporate de Leeson s-a presupus ca erau acoperite pentru ca erau parte din activitatea de switching a Barings, adica numarul de contracte ori de de Osaka Stock Exchange, SIMEX ori de pe Tokyo Stock Exchange. 4. Pozitiile actuale se refera la tranzactiile neautorizate pastrate in contul de eroare '8888'. | |||
| Realitate VS fantezie: Profitabilitatea operatiunilor financiare derulate de Leeson. | |||
| Perioada | Raportat (milioane) | Actual (milioane) | Actual cumulat1(milioane) |
| 1 ian 1993 la 31 dec 1993 | +GBP 8.83 | -GBP 21 | -GBP 23 |
| 1 ian 1994 la 31 dec 1994 | +GBP 28.529 | -GBP 185 | -GBP 208 |
| 1 ian 1995 la 31 dec 1995 | +GBP 18.567 | -GBP 619 | -GBP 827 |
| 1. Actualul cumulat reprezinta pierderile cumulate ale lui Leeson. Sursa: Report of the Board of Banking Supervision Inquiry into the Circumstances of the Collapse of Barings, Ordered by the House of Commons, Her Majesty's Stationery Office, 1995. | |||
În urma colapsului băncii Barings, conducerea Departamentului pentru SupraveghereBancară a efectuat o anchetă. S-a ajuns la concluzia că prăbuşirea Barings nu a dus la niciomodificare a cadrului de reglementări. Cu toate acestea, a găsit că implementarea unor reglementări existente trebuie să fie îmbunătăţită. Falimentul Barings a conturat un număr important de lecţii pentru conducerea băncilor inclusiv importanţa controalelor interne şi aactivităţilor de audit.
Alți traderi și pierderile lor:
Ce putem învăța din eșecurile lor?
1) În primul rând că bancile, instituțiile financiare și cele abilitate trebuie să insiste pe standarde de etică și prudențaialittate ridicate.2) Învață, învață, învață! Profesioniștii din domeniul financiar dar și traderii/investitorii de retail ar trebui să insiste pe o pregătire continuă mult mai riguroasă. Din moment ce doctorii, avocații și inginerii fac ani buni de pregătire înainte de a profesa, de ce am lăsă niște tineri fără nici un fel de background economic/financiar să speculeze după bunul plac cu sume nu tocmai mici?
3) Nu mai idolatriza "superstarurile". Nick Leeson a fost venerat de colegii și de managerii săi care probabil credeau că au pus mâna pe o "mașină de făcut bani". De multe ori în industria financiară avem de-a face cu "outliers", valori, întâmplări sau câștiguri extreme care de fapt nu sunt datorate unor competențe ci apar pur și simplu aleator. A da! De obicei când ceva e prea frumos să fie adevărat... chiar așa și e.
4) Tradingul și investițiile nu sunt o competiție! Deși industria e una foarte competitivă care aproape obligă profesioniștii să își asume riscuri foarte mari ar trebui să avem în vedere, în primul rând managementul riscului unui portofoliu... și să "ne vedem lungul nasului".
Acum probabil te întrebi dacă România a avut de-a face cu "rogue traders"... dacă ne uităm bine nu departe în jurul nostru poate găsim 1-2 exemple :)
