Inceputul indicilor bursieri (Dow)

Acuma mai bine de 100 de ani in Springfield, Massachusetts, traia un om cu numele de Charles H. Dow.

El a fost unul din editorii unui mare ziar de la acele vremuri, The Springfield Republican. Cand a parasit Springfield, s-a dus sa infinteze un ziar de un renume si mai mare, The Wall Street Journal.

De asemenea Charles Dow a pus fundatiile unei noi metode de rezolvare a problemelor existente pe Piata de Capital de la acele vremuri.

In 1884, a creat o medie mobila a preturilor de inchidere al unui numar de 11 actiuni, din care 9 veneau din domeniul feroviar si a inceput sa inregistreze fluctuatiile zilnice al acestor medii mobile, in ceea ce numim noi astazi un indice.

El credea ca judecata publicului investitor, asa cum reiesea din miscarea preturilor acelor 11 actiuni, reprezenta o evaluarea a viitoarelor probabilitati de miscare (de trend), nu doar a acelor 11 actiuni reprezentative care au intrat in componenta a ceea ce va ajunge sa fie cunoscut ca si indicele DOW dar adaptat putea sa fie reprezentativ pentru intregi sectoare industriale.

El a vazut in media lui mobila (indicele DOW) o unealta de prezicere a conditiilor de afaceri cu multe luni inainte.

Acest lucru a fost adevarat deoarece cei care cumparau-vindeau acele 11 companii, care alcatuia indicele DOW, includea oameni care cunoasteau la cel mai inalt nivel , companiile si sectorul in care ele activau.

Charles Dow argumenta ca pretul unei actiuni, intr-un sector industrial competititv este determinat de cunostintele cumulate a toti celor interesati de actiunea respectiva : finantisti, personalul din managementul companiei, angajati, clienti, etc.

Dow credea ca evaluarea de piata este probabil cel mai inteligent mod posibil de cunoastere a tuturor conditiilor care afecteaza industria respectiva, acest lucru a fost posibil prin faptul ca toate cunoasterile, opiniile, estimarile, optimismul si pesimismul partiilor implicate , putea fi cumulat cunoscut prin formarea si urmarirea unui mare trend, trendul indicelui DOW.

Cel care a promovat si a pus acest nou concept la lucru, a fost Wiliam Peter Hamilton care in cartea lui „The Stock Market Barometer”, publicat in 1922, a pus fundatia mult cunoscutei teorie DOW (The DOW THEORY).

Ca urmare a popularizarii Teoriei DOW, un numar mare de oameni au inceput sa trateze Teoria si indicele DOW, nu ca un „barometru” cum a intentionat Charles Dow sa fie, dar ca si o cale usoara catre faima si bani

Altii descoperind ca „barometrul” nu este perfect, au inceput sa il “ajusteze” cu scopul de a gasi formula magica prin care Teoria DOW, folosita ca un instrument investitional sa duca la evitatarea perioadelor de dezamagiri si pierderi.

Desigur, ce au uitat sa ia in considerare este ca indicele DOW pana la urma este o medie mobila care a fost gandita ca un barometru si nu o formula universala catre imbogatire pentru care cei care vor sa ii prezica trendul.

Ceea ce este important de mentionat este ca nu exista nimica in neregula cu Teoria DOW atata timp cat este folosita ca un barometru, insa nu exista o cale simpla sau o formula universala care se preteaza pentru fiecare situatie in parte.

In procesul investitional, indicele reprezinta CONTEXTUL DE PIATA in care compania unde doriti sa investiti isi desfasoara activitatea, dar in nici un caz nu reprezinta factorul determinant privind cresterea sau scaderea companiei respective.

 

dow

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.